Înfiinţat în 2013, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) are rolul de a veghea la urmărirea cadrului legal al jocurilor de noroc din România, precum şi de a acorda licenţe de joc pentru diverşii operatori online sau offline de jocuri de noroc.

Scopul primordial al legii de funcţionare şi organizare al ONJN a fost, încă din primul moment, protejarea jucătorului faţă de nereguli şi potenţiali operatori frauduloşi, Parlamentul României specificând, încă de la crearea legii ce înfiinţa ONJN, că „actele normative care reglementează activitatea de jocuri de noroc în vigoare acoperă, în general, domeniul de referinţă, dar, având o vechime mare, nu mai corespund realităţilor economice, tehnice şi mai ales conceptuale din domeniul jocurilor de noroc,” lucru lesne de înţeles, dat fiind boom-ul tehnologic şi mai ales creşterea meteorică a jocurilor de noroc din mediul online.

De altfel, situaţia înainte de înfiinţarea ONJN era atât benefică cât şi periculoasă jucătorilor – deşi nu se plăteau taxe sau impozite speciale pentru câştigurile din jocurile de noroc iar jocurile de noroc erau permise fără a necesita condiţii speciale, această lipsă de reglementare lăsa jucătorii descoperiţi în faţa operatorilor de rea-credinţă care puteau opera la limitele legii în detrimentul jucătorilor.

Odată cu înfiinţarea ONJN, legislaţia şi mijloacele tehnice ale statului s-au îmbunătăţit considerabil, iar statul a declarat activitatea de jocuri de noroc un monopol de stat, însemnând că nimeni nu mai poate opera după bunul plac jocuri de noroc fără să rişte consecinţele legii. Pentru a putea opera pe piaţa jocurilor de noroc din România operatorii, atât din online cât şi din offline, au nevoie de licenţă din partea ONJN, aceasta fiind de mai multe tipuri, singura excepţie fiind jocul tradiţional de loterie, unde statul a acordat în perpetuitate exclusivitate şi monopol Loteriei Române.

Tipurile de licenţe oferite de ONJN sunt de trei categorii: Clasa I – dedicată operatorilor direcţi de jocuri de noroc, Clasa a II-a – dedicată producătorilor tehnologici şi operatorilor din domeniile conexe jocurilor de noroc, şi Clasa a III-a – dedicată jocurilor de noroc de tip loterie. Un alt element de noutate adus de ONJN şi de sistemul de licenţiere a fost în beneficiul statului – plata contribuţiilor obligatorii de către operatorii de jocuri de noroc către stat, situaţia de dinaintea înfiinţării ONJN fiind în detrimentul net evident al statului ce nu deriva niciun venit din activităţile derulate.

Beneficiile pentru jucător sunt însă şi mai consistente. ONJN a introdus, odată cu intrarea în activitatea, mai multe reguli pe care le urmăreşte: toate platformele online de jocuri de noroc trebuie să ofere servicii în limba română de calitate jucătorilor din România, traducerile automate ale unor platforme străine fiind insuficiente pentru obţinerea licenţei. Pe lângă asta, toţi operatorii licenţiaţi sunt obligaţi să opereze şi să proceseze plăţile în lei, eliminând pierderile suferite de jucători la schimbul valutar precum şi reducând şi timpul de transfer bancar. Pe lângă asta, existenţa ONJN în sine permite jucătorilor o protecţie sporită prin simplul fapt că au unde să se adreseze dacă au suspiciunea că au fost fraudaţi. Pe de altă parte, ca orice drept, aceste beneficii vin cu responsabilităţi asociate – jucătorii au obligaţia să folosească numai operatori licenţiaţi, în caz contrar fiind pasibili şi ei de amenzi usturătoare de până la 10.000 lei.

În acest sens, pentru a uşura viaţa jucătorilor, ONJN pune la dispoziţie pe site-ul său atât liste de operatori licenţiaţi cât şi un „blacklist” al operatorilor nelicenţiaţi ce nu au platforme conforme cu legislaţia românească. Mai mult decât atât, jucătorii au la dispoziţie şi un formular de petiţii online pentru a putea raporta orice neregulă găsesc în activitatea operatorilor.

Astfel, putem spune că rolul ONJN pe piaţa jocurilor de noroc din România a fost şi este asigurarea unui cadru corect şi echitabil atât pentru operatori, cât şi pentru jucători, protejarea intereselor jucătorilor împotriva operatorilor de rea-credinţă şi prin toate astea şi o creştere a competitivităţii pieţei de jocuri de noroc deoarece ulterior stabilirii unui cadru legal corect, operatorii s-au văzut nevoiţi să atragă şi să reţină clienţii cu mai puţin spaţiu de manevră şi mai multă atenţie faţă de aceştia.